Ambiguitate

Ambiguitatea (lat. ambiguitas = „obscuritate”, „incertitudine a pronunțării”) este o figură de stil de nivel lexico-semantic care constă într-o construcție ce poate fi interpretată în mai multe feluri (echivocă), dar expresivă.

Spre deosebire de echivocul din limbajul curent, care reprezintă o greșeală de exprimare, numită amfibologie, ambiguitatea ca figură de stil are efecte poetice.

Pentru ca ambiguitatea să fie figură de stil, aceasta trebuie să întrunească în aceeași măsură valori lexicale ale echivocului sau valori gramaticale ale acestuia, fără ca transmiterea mesajului să devină fără valoare. Prin ambiguitate se transmite o ușoară întârziere a înțelegerii informației, o mică surpriză asupra textului.

Exemple de ambiguitate

Vocea-i caldă de solist
Mă îndeamnă să declar:
Spiess nu e filatelist,
Totuși are-un timbru rar.
(Urzica, 15.VIII.1971)

În grădina cea măiastră
Vede cine-o vizitează,
Între florile din glastră
Și un botanist de vază.
(Urzica, 15 Aug. 1971)

Cu racheta, învățații
Cuceresc cosmice spații.
Mai modest, el, cu racheta
Cucerește azi planeta.
(Urzica, 30 apr. 1971, despre Ilie Năstase)