Descripția (fr. description, lat. describere „a zugrăvi, a descrie”) este o figură de stil de nivel logic și de compoziție plasticizantă, care reprezintă o descriere sugestivă și plastică a obiectului (tablou interior, portret) prin acumulare de metafore, comparații, epitete.
Descripția poate fi exprimată printr-o simplă frază sau printr-o serie de fraze, care pot alcătui o compoziție.
Exemple de descripție
Hassan de mirare e negru pământ
Nu știe de-i vis, ori aieve-i. (G. Coșbuc)
Oh! frumoasa Italie, cu cerul ei vioriu și adânc, cu soarele ei potop de lumină și viață, cu pământul acoperit cu vii, cu iasomie și cu portocale, pământ care te amețește cu aburii săi de vin, cu miresmele sale de flori și de fructe – Italia cu nopți argintii, cu năprasnicele clădiri, cu cântăreții și tragedienii săi zvăpăiați și nemuritori – fericita Italie, grădina lumii, visul Nordului, basmul popoarelor… (B. Șt. Delavrancea)
[…] Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,
Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori și de pripas,
Dar îndrăzneț cu ochii,
Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina. (M. Eminescu – Luceafărul)
