Enumerație

Enumerația (fr. énumération, din lat. enumeratio = “numărare”) este o figură de stil de nivel sintactic care constă în acumularea prin coordonare a mai multor segmente.

Figura de stil reprezintă o înșiruire a unor termeni, aspecte, fapte despre aceeași temă, care ajută la amplificarea ideii exprimate. În fapt, înșiruirea este o enunțare succesivă a părților componente ale unui întreg. Înșiruirea nu trebuie să fie formată doar din cuvinte, poate fi și o enumerare de enunțuri. [vezi exemplul de mai jos din Răzvan și Vidra]

Din punct de vedere gramatical, în funcție de temă și context, enumerația este o înșiruire de categorii gramaticale. (spre exemplu: substantive, verbe, adjective, numerale, interjecții etc)

Enumerația poate fi și un termen retoric, iar atunci desemnează o recapitulare a argumentelor esențiale, înainte de perorație și este caracterizată prin sobrietatea expresiei. [vezi mai jos discursul lui Delavrancea]

Exemple de enumerație

Iar în patru părți a lumii vede șiruri munții mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul și Balcanii seculari;
Vede Eufratul și Tigris, Nilul, Dunărea bătrână –
Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână.
(M. Eminescu – Satira III)

Sunt bătrân. Văzui cam multe… Strigau alții și mai tare:
Să trăiască Lăpușneanul“, și-l vicleniră urât:
Despot-vodă să trăiască“, ș-apoi mi l-au omorât;
Să trăiască Ștefan Tomșa“, și-l goniră ca pe-un câine;
Ioan-vodă să trăiască“, și-l dete-n gheare păgâne…
Într-o clipă Lăpușneanul, Tomșa, Despot și Ion
Fură jos și jos deodată… Vai și de vodă Aron!
(B. P. Hașdeu – Răzvan și Vidra)

Nu-l speria, căpitane… Boierii sunt slabi la fire:
Brațul, haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.
(B.P. Hașdeu – Răzvan și Vidra)

Toți oamenii
Pigmei sunt azi pe vechiul glob… dar ei
Între pigmeii toți sunt cei mai mici
Mai slabi, mai fără suflet, mai mișei.
(M. Eminescu – Odin și poetul)

Iată-mă condamnat pentru neștiință,
pentru plictiseală,
pentru neliniște,
pentru nemișcare.
(N. Stănescu – A cincea Elegie)

Ah, sufletu-mi va vibra, răsfrânt,
În lacrimă, în sunet, în cuvânt.
(M. Sorescu – Ah, Puntea…)

Și-n spaima ta să pregeți din nou și să te-nșeli,
— același om de lacrimi, de rugi și jurăminte.
(Ion Vinea)

Trecutul nostru din astfel de cioburi,
poveste închegată din trudă și din lene,
zile și nopți, șoapte, blesteme și răchită.
(Ion Vinea)

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
[…]
căci eu iubesc
și flori și ochi și buze și morminte.
(L. Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)

Galbeni, stupi, oi, cai, boi și alte bagateluri de alde aceste, prefăcute în parale, trebuia să ducă dascălii poclon catihetului de la fabrica de popi din Folticeni; (I. Creangă – Amintiri din copilărie)

Taie un cap, taie două, taie nouăzeci și nouă (poezie populară)

Ia, eu fac ce fac demult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
[…]
vreme trece, vreme vine
(M.Eminescu – Revedere)

Dumneavoastră stați liniștiți și fericiți pe acele bănci; vă plimbați și ne provocați să ne desfășurăm programele și ideile. Vă faceți că nu știți că, în România și în toată Europa, discuțiunea cea mai înflăcărată și cea mai gravă este provocată de ticăloșirea moravurilor, de corupțiune și de abuzul puterii executive. (B. Șt. Delavrancea – Discurs în Camera deputaților în 9 decembrie 1894 )